Postări
Despre Cele două Mântulese... video de această dată, la Târgul Alternativ de Carte 2010, vineri 28 mai, ora 18.00, la Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor (Calea Victoriei, nr. 115).
Prezintă Sorin Alexandrescu.
Portretul pierdut al celor două Mântulese
Portretul pierdut al celor două Mântulese
Misterul ce planează asupra familiei de ctitori ai Bisericii Mântuleasa nu a fost decît alimentat de descoperirile restauratorilor, a căror muncă la consolidarea şi restaurarea lăcaşului a început în anul 2007.
(Fotografie realizată de Restauro Art Grup)
Misterul ce planează asupra familiei de ctitori ai Bisericii Mântuleasa nu a fost decît alimentat de descoperirile restauratorilor, a căror muncă la consolidarea şi restaurarea lăcaşului a început în anul 2007.
(Fotografie realizată de Restauro Art Grup)
Palimpsestul de la Mântuleasa
Echipa de restauratori de la S.C. Restauro Art Grup S.R.L. şi-a desfăşurat activitatea în perioada 2007-2009, iar printre scopurile acesteia s-au aflat intervenţia de urgenţă care să asigure consolidarea structurii de rezistenţă a bisericii şi restaurarea propriu-zisă a frescei. Simona Pătraşcu, specialist restaurator, a acceptat provocarea cu conştiinţa importanţei pentru patrimoniul cultural bucureştean a bisericii cu hramul Mihail şi Gavril, una dintre cele douăsprezece clădiri considerate monumente istorice de pe strada Mântuleasa, iar în intenţia sa a fost relevarea etapelor estetice care au intervenit în concepţia programului iconografic de-a lungul timpului. Astfel, pictura originală a bisericii a fost acoperită, la sfîrşitul veacului al XIX-lea, de o alta, de data aceasta în ulei; în 1924, cînd are loc prima restaurare a bisericii atestată de documente de arhivă, Paul Molda şi echipa sa aleg să cureţe fresca, dînd la iveală pictura originală. Metoda folosită la acea vreme presupunea agenţi agresivi cu fresca originală, căreia îi provocau exfolieri sau alte tipuri de deteriorare, dar astfel au fost scoase la lumină unele elemente specifice secolului al XVIII-lea. Ulterior, după cutremurul din 1940, s-a intervenit din nou, atît la nivelul structurii, cît şi la cel al picturii murale, şi o serie de noi factori agresivi au contribuit din nou la degradarea frescei. În afara consolidărilor ce privesc construcţia, eforturile restauratorilor s-au îndreptat către pictura interioară şi exterioară: după o primă curăţare a depunerilor, aceştia au constatat existenţa eroziunilor, lacunelor mai mari sau mai mici etc., iar odată acestea remediate atenţia s-a concentrat asupra reconstituirii propriu-zise a frescei. Principiul după care au lucrat resturatorii a fost o conservare a acestor diferite etape de transformare interioară şi exterioară a bisericii şi consemnarea vizuală a acestora. „În momentul de faţă starea de conservare a picturilor murale interioare este stabilă: au fost executate lucrări de intervenţie de urgenţă necesare desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor de consolidare a structurii bisericii la nivelul bolţilor şi în partea superioară a pereţilor verticali. Aceste lucrări au presupus acţiuni de îndepărtare a reparaţiilor anterioare, operaţiuni de fixare a peliculei de culoare, asigurarea marginilor picturii, injectarea desprinderilor stratului suport.”, ne-a declarat Simona Pătraşcu, restaurator.
Echipa de restauratori de la S.C. Restauro Art Grup S.R.L. şi-a desfăşurat activitatea în perioada 2007-2009, iar printre scopurile acesteia s-au aflat intervenţia de urgenţă care să asigure consolidarea structurii de rezistenţă a bisericii şi restaurarea propriu-zisă a frescei. Simona Pătraşcu, specialist restaurator, a acceptat provocarea cu conştiinţa importanţei pentru patrimoniul cultural bucureştean a bisericii cu hramul Mihail şi Gavril, una dintre cele douăsprezece clădiri considerate monumente istorice de pe strada Mântuleasa, iar în intenţia sa a fost relevarea etapelor estetice care au intervenit în concepţia programului iconografic de-a lungul timpului. Astfel, pictura originală a bisericii a fost acoperită, la sfîrşitul veacului al XIX-lea, de o alta, de data aceasta în ulei; în 1924, cînd are loc prima restaurare a bisericii atestată de documente de arhivă, Paul Molda şi echipa sa aleg să cureţe fresca, dînd la iveală pictura originală. Metoda folosită la acea vreme presupunea agenţi agresivi cu fresca originală, căreia îi provocau exfolieri sau alte tipuri de deteriorare, dar astfel au fost scoase la lumină unele elemente specifice secolului al XVIII-lea. Ulterior, după cutremurul din 1940, s-a intervenit din nou, atît la nivelul structurii, cît şi la cel al picturii murale, şi o serie de noi factori agresivi au contribuit din nou la degradarea frescei. În afara consolidărilor ce privesc construcţia, eforturile restauratorilor s-au îndreptat către pictura interioară şi exterioară: după o primă curăţare a depunerilor, aceştia au constatat existenţa eroziunilor, lacunelor mai mari sau mai mici etc., iar odată acestea remediate atenţia s-a concentrat asupra reconstituirii propriu-zise a frescei. Principiul după care au lucrat resturatorii a fost o conservare a acestor diferite etape de transformare interioară şi exterioară a bisericii şi consemnarea vizuală a acestora. „În momentul de faţă starea de conservare a picturilor murale interioare este stabilă: au fost executate lucrări de intervenţie de urgenţă necesare desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor de consolidare a structurii bisericii la nivelul bolţilor şi în partea superioară a pereţilor verticali. Aceste lucrări au presupus acţiuni de îndepărtare a reparaţiilor anterioare, operaţiuni de fixare a peliculei de culoare, asigurarea marginilor picturii, injectarea desprinderilor stratului suport.”, ne-a declarat Simona Pătraşcu, restaurator.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)